← Înapoi la jurnal

Un sat, un singur adevăr

Doi oameni pot sta lângă aceeași poartă și pot vedea momente puțin diferite. Unul tocmai a trecut prin ea; celălalt încă n-a primit actualizarea. Asta e o întârziere obișnuită de rețea. Partea grea este să păstrăm comenzile prompte fără ca cele două imagini să devină două lumi diferite.

Acesta este primul dintre două articole tehnice despre rețeaua din Vatra. Descrie implementarea, nu promite că am făcut latența să dispară.

Biserica și vecinii ei, în grafica actuală a satului

Scenă pregătită offline, cu grafica actuală. Ilustrează lumea comună, nu un test de rețea.

Serverul hotărăște ce s-a întâmplat

Clientul Vatra este făcut în Godot, cu GDScript. Simularea autoritară este un modul Rust care rulează în SpacetimeDB. Clientul trimite intenții: mergi în direcția aceasta, atacă, oferă un obiect. Serverul le verifică și deține pozițiile rezultate, daunele, inventarul și starea satului.

Limita aceasta contează și într-un joc cooperativ. Clientul nu trebuie să poată trece printr-un zid sau inventa materiale de construcție doar fiindcă imaginea lui locală permite asta. Introducerea lui Gabriel Gambetta despre serverele autoritare explică principiul; noi îl aplicăm unui sat, nu unei arene competitive.

Adaptorul nostru GDScript folosește protocolul de compatibilitate WebSocket v1.json.spacetimedb, verificat cu versiunea fixată SpacetimeDB 2.10.0. Abonamentele trimit starea inițială, apoi modificările rândurilor. Cache-urile tipizate le transformă în date de joc; panourile interfeței nu-și scriu fiecare propriul decodor. Adaptorul acoperă nevoile jocului, nu toate funcțiile unui SDK.

Pașii tăi nu așteaptă răspunsul

Dacă am aștepta serverul pentru fiecare pas, mersul ar răspunde târziu. De aceea, clientul prezice imediat mișcarea jucătorului local, folosind aceleași reguli întregi ca serverul.

Contractul mișcării are pași ficși de 50 de milisecunde: 20 de actualizări ale simulării pe secundă. Pozițiile sunt măsurate în miimi de pixel din lumea jocului. Coliziunea, alunecarea pe lângă obstacole și limitele direcției au implementări echivalente în Rust și GDScript, verificate cu aceleași date de test. Randarea poate fi mai rapidă; nu schimbă distanța unui pas autoritar.

Fiecare pas primește un număr de secvență. Când serverul trimite poziția și ultima secvență aplicată, clientul:

  1. Pornește de la poziția autoritară.
  2. Elimină comenzile deja confirmate.
  3. Reaplică pașii care încă n-au fost confirmați.

Obține astfel o estimare a prezentului, nu un salt orb înapoi. Corecțiile vizuale mici sunt netezite; diferențele mari sunt corectate imediat, ca personajul să nu rămână departe de poziția reală. Numărul pașilor neconfirmați este limitat: o conexiune blocată nu produce mers speculativ fără sfârșit.

Este modelul explicat de Gambetta în predicția pe client și reconcilierea cu serverul. Fix Your Timestep!, de Glenn Fiedler, completează ideea: timpul simulării și timpul afișării au rosturi diferite.

Ceilalți jucători cer altă soluție

Îți știm comenzile. Nu știm ce va apăsa prietenul tău. Pentru ceilalți jucători păstrăm poziții autoritare într-un buffer, în loc să le prezicem comenzile.

În mod normal, îi desenăm cu 100 de milisecunde în urma timpului estimat al serverului. Două poziții care încadrează acel moment permit interpolarea, în locul salturilor între actualizări. Când lipsesc datele necesare, poziția jucătorului rămâne în limitele eșantioanelor disponibile; pentru inamici există separat o opțiune de extrapolare limitată.

Compromisul este intenționat: o mică întârziere vizuală face mersul mai lin, dar nu ne arată viitorul. Articolul despre interpolarea entităților explică bine diferența.

O imagine promptă nu este un rezultat confirmat

Clientul poate anticipa mișcarea și începutul unei acțiuni. Nu-și acordă singur daune, pradă sau o restaurare încheiată. Consecințele acestea vin tot de la server. Animația unei lovituri și confirmarea că a nimerit sunt lucruri distincte.

Asta urmărim: răspuns local rapid, o singură autoritate comună și corecții explicite când cele două nu coincid. Nu este rețea cu rollback și nici o garanție pentru orice conexiune. În următorul articol despre rețea vom vorbi despre cazul mai puțin vizibil: comanda a plecat, dar răspunsul n-a mai ajuns.

În implementare

  • Simulare deținută de server și adaptor WebSocket Godot verificat.
  • Reguli întregi comune pentru mișcare, secvențe și reconciliere.
  • Poziții interpolate pentru ceilalți jucători, cu o întârziere-țintă de 100 de milisecunde.
  • Rezultate de luptă și economie confirmate de server, nu recompense decise de client.